Spectru radio

Asculta

Spectrul radio este o resursă naturală limitată şi, de aceea, trebuie administrată eficient şi raţional, cu asigurarea satisfacerii interesului public, social şi de apărare a ţării, precum şi un maximum de beneficii pentru utilizatorii de spectru, fie ei furnizori de reţele şi/sau de servicii de comunicaţii electronice, operatori privaţi sau utilizatori finali.

Considerații generale

Conform legislaţiei în vigoare, spectrul de frecvenţe radio (spectrul radio) reprezintă acea porţiune a spectrului electromagnetic ce cuprinde undele radio ale căror frecvenţe sunt cuprinse între 9 kHz şi 3000 GHz.

Conform Regulamentului radiocomunicaţiilor al UIT, spectrul de frecvenţe radio se împarte în nouă game de frecvenţe:

VLF – de la 3 kHz la 30 kHz (frecvenţe foarte joase);
LF – de la 30 kHz la 300 kHz (frecvente joase),
MF – de la 300 kHz la 3000 kHz (3 MHz) (frecvenţe medii),
HF – de la 3 MHz la 30 MHz (frecvenţe înalte),
VHF – de la 30 MHz la 300 MHz (frecvenţe foarte înalte),
UHF – de la 300 MHz la 3000 MHz (3 GHz), (frecvenţe ultra înalte)
SHF – de la 3 GHz la 30 GHz (frecvenţe super înalte),
EHF – de la 30 GHz la 300 GHz (frecvenţe extra înalte),
de la 300 GHz la 3000 GHz.

Utilizările spectrului radio se clasifică, după particularităţile tehnice şi operaţionale de utilizare a acestuia, în servicii de radiocomunicaţii (concept pur tehnic, care nu se confundă cu serviciile de comunicaţii electronice, a căror furnizare este reglementată din punct de vedere administrativ la nivelul Uniunii Europene, cu implementare şi în legislaţia naţională). Definiţiile serviciilor de radiocomunicaţii s-au elaborat şi se actualizează de către Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (UIT), ţinînd cont de inovaţia şi progresul tehnologic pe plan mondial.

Cele mai importante şi utilizate servicii de radiocomunicaţii în România sunt: mobil terestru, radiodifuziune sonoră şi televiziune, fix, mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, mobil aeronautic şi mobil aeronautic prin satelit, fix prin satelit, mobil terestru prin satelit, radiolocaţie, radionavigaţie maritimă şi aeronautică, auxiliar meteorologic.

Spectrul radio este efectiv utilizat prin intermediul staţiilor şi terminalelor de radiocomunicaţii. Acestea pot funcţiona în regim individual sau sunt organizate în reţele de radiocomunicaţii. Utilizarea spectrului poate avea drept scop furnizarea de reţele publice şi/sau de servicii de comunicaţii electronice, în cazul operatorilor autorizaţi conform regimului de autorizare generală, sau poate fi destinată uzului propriu al operatorilor sau al deţinătorilor staţiilor de radiocomunicaţii respective.

Administrarea spectrului radio

Unul din obiectivele principale ale ANCOM îl constituie administrarea întregului spectru radio, pe teritoriul României, precum şi în spaţiul aerian şi în apele teritoriale ale acesteia. În realizarea acestui obiectiv, ANCOM aplică politica şi strategiile de administrare a spectrului radio pe termen lung elaborate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).

Administrarea spectrului radio se realizează în România cu respectarea principiilor obiectivităţii, proporţionalităţii, transparenţei, imparţialităţii şi, acolo unde este posibil, al neutralităţii tehnologice.
Activităţile de bază ale administrării spectrului radio, realizate de ANCOM în mod nemijlocit sau prin colaborare cu alte instituţii sunt:

elaborarea şi adoptarea legislaţiei speciale în domeniul comunicaţiilor electronice care utilizează spectrul radio (norme, specificaţii, standarde şi alte reglementări cu caracter tehnic şi administrativ în domeniul spectrului radio);
de asemenea, ANCOM participă nemijlocit la elaborarea legislaţiei principale în domeniul comunicaţiilor electronice (cadrul general de reglementare al comunicaţiilor electronice, serviciul universal, etc);
planificarea întregului spectrului radio, prin:
- atribuirea benzilor de frecvenţe radio; în realizarea acestei activităţi, ANCOM participă la elaborarea Tabelului Naţional al atribuirii benzilor de frecvenţe (TNABF), care este adoptat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI);
- desemnarea benzilor de frecvenţă pentru diferite aplicaţii şi sisteme de radiocomunicaţii, alocarea de frecvenţe sau benzi de frecvenţe pe categorii de utilizatori;
- elaborarea strategiilor de planificare şi utilizare a spectrului; ANCOM participă nemijlocit la elaborarea acestor documente de strategie, care sunt ulterior adoptate de către MCSI;
gestionarea în detaliu a spectrului radio cu statut de utilizare neguvernamental, exclusiv sau în partaj, conform TNABF, în vederea utilizării raţionale şi eficiente a acestuia, prin:
- ingineria spectrului, care presupune realizarea expertizelor tehnice în vederea folosirii raţionale şi eficiente a spectrului radio şi a elaborării de strategii şi planuri de utilizare a frecvenţelor radio, precum şi analizarea şi expertizarea tehnică a utilizării frecvenţelor în vederea evitării apariţiei de interferenţe prejudiciabile şi asigurării compatibilităţii radioelectrice între staţiile şi reţelele de radiocomunicaţii autorizate în raport cu noi reţele şi staţii de radiocomunicaţii solicitate, pentru a evalua posibilitatea de identificare de noi asignări/alocări de frecvenţe pentru acestea din urmă;
- alocarea şi asignarea frecvenţelor/benzilor de frecvenţe radio, cu respectarea reglementărilor tehnice şi administrative, naţionale şi internaţionale, a acordurilor şi protocoalelor interne sau a acordurilor internaţionale la care România este parte, referitoare la utilizarea spectrului radio;
- emiterea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio şi a licenţelor de emisie, prin care se acordă drepturi de utilizare a spectrului;
- asigurarea evidenţei utilizării spectrului radio prin întreţinerea permanentă a bazelor de date specializate: Planul naţional al alocărilor de frecvenţe (PNAF) şi Registrul naţional al asignărilor de frecvenţe (RNAF);
- coordonarea utilizării frecvenţelor pe plan naţional, cu instituţiile guvernamentale abilitate să gestioneze anumite porţiuni ale spectrului radio conform legii, precum şi pe plan internaţional, cu administraţiile de comunicaţii ale altor ţări, prin aplicarea procedurilor tehnice şi administrative cuprinse în acordurile internaţionale la care România este parte.
- gestionarea în detaliu a spectrului radio este asigurată de ANCOM pentru „benzile civile” (cu statut de utilizare neguvernamental conform TNABF), în timp ce instituţiile guvernamentale din cadrul Sistemului naţional de apărare asigură gestionarea „benzilor guvernamentale” (cu statut de utilizare guvernamental conform TNABF). Pentru benzile de frecvenţe cu statut de utilizare partajat guvernamental/ neguvernamental, gestionarea efectivă se asigură de către ANCOM cu asistenţa Comisiei interdepartamentale de radiocomunicaţii, organ cu caracter consultativ prezidat de MCSI.
monitorizarea utilizării spectrului radio cu statut de utilizare neguvernamental, prin:
- monitorizarea a priori, care asistă activitatea de gestionare a spectrului radio, prin identificarea de frecvenţe radio neocupate şi libere de interferenţe într-o zonă geografică dată,
- monitorizarea a posteriori, care asistă activitatea de control al respectării obligaţiilor cuprinse în licenţele de utilizare a frecvenţelor sau în licenţele de emisie (şi în autorizaţiile anexe la licenţe), de către titularii acestora.
controlul utilizării spectrului radio cu statut de utilizare neguvernamental, prin:
- supravegherea şi controlul respectării obligaţiilor cuprinse în licenţele de utilizare a frecvenţelor sau în licenţele de emisie (şi în autorizaţiile anexe la licenţe), de către titularii acestora,
- supravegherea şi controlul respectării prevederilor reglementărilor tehnice şi administrative în vigoare în domeniul spectrului radio (al radiocomunicaţiilor),
- urmărirea şi controlul aplicării prevederilor cuprinse în actele normative în vigoare şi în acordurile internaţionale, în domeniul spectrului radio, la care România este parte.

ANCOM întreprinde şi activităţi conexe administrării spectrului radio, care presupun:

gestionarea altor resurse cu caracter limitat, conexe activităţii de gestionare a spectrului radio, prin:
- asignarea indicativelor de apel alocate României de către UIT, pentru următoarele servicii de radiocomunicaţii: mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, mobil aeronautic şi mobil aeronautic prin satelit, pe căile de navigaţie interioară, precum şi serviciul de amator,
- asignarea codurilor de identificare (identităţi alfanumerice) pentru anumite tipuri de staţii de radiocomunicaţii operînd în următoarele servicii: mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, pe căile de navigaţie interioară (de exemplu: MMSI, ATIS, etc),
examinarea şi certificarea personalului operator al staţiilor de radiocomunicaţii în următoarele servicii: mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, mobil aeronautic şi mobil aeronautic prin satelit, radiotelefonic pe căile de navigaţie interioară, mobil terestru (numai anumite tipuri de reţele de radiocomunicaţii în acest serviciu)
examinarea şi certificarea radioamatorilor precum şi autorizarea staţiilor de radiocomunicaţii pe care aceştia le deţin şi/sau le utilizează în cadrul serviciului de amator,
asigurarea evidenţei operative pentru activităţile menţionate la cele trei puncte de mai sus.
publicarea registrului personalului operator al staţiilor de radiocomunicaţii şi deţinător de certificate emise de ANCOM precum şi publicarea registrului radioamatorilor români autorizaţi (callbook).

Utilizarea spectrului radio

Documentul care sta la baza gestionarii spectrului radio în România este Tabelul national de atribuire a benzilor de frecvente radio (TNABF), care cuprinde informatii privind:

atribuirile benzilor de frecvente radio pe servicii de radiocomunicatii, comparativ la nivel mondial, european si national;
desemnarile benzilor de frecvente radio pentru sistemele de radiocomunicatii paneuropene si pentru diverse sisteme sau aplicatii a caror utilizare este armonizata la nivel european, comparativ la nivel european si national;
alte aplicatii posibile în diferite benzi de frecvente radio;
reglementarile si normele tehnice aplicabile în România pentru diferite benzi de frecvente radio;
statutul de utilizare exclusiv sau partajat, guvernamental/neguvernamental, pentru fiecare banda de frecvente radio.

Spectrul radio poate fi utilizat prin emisie sau prin receptie.

Emisia în spectrul radio este posibila numai în baza unei licente de utilizare a frecventelor radio sau a unei licente de emisie, dupa caz, eliberate de ANCOM, cu exceptia anumitor categorii de frecvente a caror utilizare este libera, exceptata de la licentiere, pentru anumite tipuri de aplicatii si cu respectarea restrictiva a anumitor parametri tehnici si operationali (pentru mai multe detalii consultati sectiunea „Echipamente”).

Receptia în spectrul radio este libera cu exceptia anumitor cazuri precizate în procedura de licentiere a drepturilor de utilizare a spectrului radio, cazuri în care este necesara licenta de utilizare a frecventelor radio emisa de ANCOM (în scopul asigurarii protectiei radioelectrice pentru receptiile respective).

În România, licenta de utilizare a frecventelor radio se poate obtine prin procedura de încredintare directa sau prin procedura de selectie competitiva sau comparativa.

Licentele de emisie se acorda prin procedura de încredintare directa titularilor de licente audiovizuale emise de Consiliul National al Audiovizualului (CNA), acestea din urma fiind acordate prin concurs de catre CNA.

Procedura de emitere prin încredintare directa a licentelor de utilizare a frecventelor radio si a autorizatiilor de asignare a frecventelor anexe la licente, precum si situatiile sau cazurile în care se aplica procedura de selectie pentru emiterea licentelor de utilizare a frecventelor radio se pot consulta în decizia 353/2015.

Procedura de emitere a licentelor de emisie si a autorizatiilor tehnice de functionare, anexe la licente, poate fi consultata în decizia 629/2010.

Operatorii de radiocomunicatii trebuie sa utilizeze în mod eficient si rational spectrul radio, fara producerea de perturbatii prejudiciabile în detrimentul altor utilizatori legali ai spectrului radio.

ANCOM asigura aceste deziderate prin impunerea de conditii tehnice si operationale în licente si de parametri tehnici si operationali în autorizatiile anexe la licente.

Titularii de licente de utilizare a frecventelor radio si titularii de licente de emisie datoreaza catre ANCOM tariful anual de utilizare a spectrului radio. Receptia undelor radio nu este supusa tarifarii.

Detalii privind procedura de tarifare si lista tarifelor de utilizare spectru în vigoare pot fi consultate în decizia 551/2012.

Solicitantii de licente de utilizare a frecventelor radio se pot afla într-una din urmatoarele situatii:

au calitatea de furnizori de retele publice si/sau de servicii de comunicatii electronice (dupa cum este cazul pentru: serviciul de radiodifuziune sonora si televiziune, unele tipuri de retele în serviciile: mobil terestru (de exemplu, retele de telefonie mobila celulara), fix (de exemplu, retele punct-multipunct pentru transmisii de date), fix prin satelit, mobil prin satelit),
intentioneaza sa utilizeze spectrul radio pentru uz propriu (valabil pentru oricare din serviciile de radiocomunicatii din nomenclatorul UIT), si prezinta o justificare pertinenta în acest sens, cu privire la imposibilitatea de asigurare a nevoilor lor de comunicatii prin alte mijloace/tehnologii care nu utilizeaza spectrul radio,
sunt nevoiti sa utilizeze spectrul radio pentru realizarea unor activitati sau pentru îndeplinirea unor atributii specifice din alte domenii decît comunicatiile electronice, care însa – prin natura lor – nu se pot realiza/îndeplini decît prin utilizarea spectrului radio (exemple în acest sens: radiocomunicatii în serviciile mobil maritim si mobil aeronautic, serviciile de radiolocatie si de radionavigatie aeronautica si maritima).

Solicitantii de licente de emisie pot fi numai detinatorii de licente audiovizuale eliberate de CNA.

Personalul operator al statiilor de radiocomunicatii se supune unei proceduri de certificare dar numai în cazul serviciilor de radiocomunicatii: mobil maritim si mobil maritim prin satelit, pe caile de navigatie interioara, mobil aeronautic si mobil aeronautic prin satelit, precum si în anumite situatii în cazul serviciului mobil terestru.

Pentru detalii privind procedura de certificare a personalului operator si continutul-cadru al programelor analitice de examinare în vederea certificarii, competentele titularilor de certificate de operator precum si obligatiile acestora, va rugam sa consultati Operatori Radio.

Radioamatorii reprezinta, în orice tara, o categorie aparte de utilizatori de spectru radio. O atentie speciala este acordata acestora si în România. Normele si conditiile tehnice privind utilizarea de catre radioamatori a spectrului radio, procedura de certificare a radioamatorilor si continutul-cadru al programelor analitice de examinare în vederea certificarii, procedura de autorizare a statiilor de radiocomunicatii în serviciu de amator precum si regulile dupa care radioamatorii îsi desfasoara activitatea pot fi consultate în Radioamatori.

Activităţi pe plan internaţional ale ANCOM în domeniul spectrului radio

În vederea îndeplinirii în bune condiţii a obiectivului de administrare a spectrului radio în România, ANCOM este preocupată permanent de evoluţia acestei problematici la nivel internaţional, de evoluţia tehnologiilor în domeniul radiocomunicaţiilor şi este angrenată în dezbaterile actuale de idei pe teme de convergenţă a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, de utilizare cât mai eficientă a spectrului radio, de convergenţă a tehnologiilor în domeniul radiocomunicaţiilor, dezbateri în cadrul cărora se prefigurează noi tendinţe şi concepte cu relevanţă pentru domeniul spectrului radio, în general, şi pentru administrarea acestuia, în special.
În acest sens, ANCOM pregăteşte poziţii naţionale şi participă la activităţi de management al spectrului radio la nivel internaţional şi colaborează cu instituţii şi organizaţii internaţionale din domeniul radiocomunicaţiilor.

Astfel, ANCOM participă la reuniunile organismelor şi organizaţiilor internaţionale ale căror atribuţii şi activităţi vizează exclusiv domeniul comunicaţiilor electronice (Coferinţa europeană a administraţiilor de poştă şi telecomunicaţii – CEPT, Uniunea internaţională de teleconmunicaţii – UIT) sau includ şi domeniul comunicaţiilor electronice (Uniunea europeană – UE, Organizaţia maritimă internaţională – IMO, Organizaţia aviaţiei civile internaţionale – ICAO, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord – NATO).

Această activitate se materializează prin:

pregătirea poziţiei naţionale cu privire la problemele ce se discută în cadrul reuniunilor plenare precum şi ale comitetelor, grupurilor şi subgrupurilor de lucru din cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale amintite, şi agreerea acesteia cu ministerul de resort,
participare nemijlocită la reuniunile plenare şi ale comitetelor, grupurilor şi subgrupurilor de lucru din cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale amintite, în cadrul cărora susţine poziţia naţională şi acordă suport tehnic de specialitate pentru MCSI, care deţine funcţia de reprezentare în cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale în care România este membră.

Această activitate se fructifică, printre altele, astfel:

la nivel UIT, în semnarea şi aplicarea diferitelor acorduri internaţionale la care România este parte:
- acte finale ale conferinţelor mondiale de radiocomunicaţii (care actualizează permanent Regulamentul radiocomunicaţiilor al UIT),
- acte finale ale conferinţelor plenipotenţiare (care actualizează permanent Constituţia şi Convenţia UIT),
- acorduri regionale de radiocomunicaţii şi planuri asociate de alocări de canale, în special pentru serviciile: radiodifuziune sonoră şi televiziune (Stockholm 1961 – ST61, Geneva 1975 – GE75, Geneva 1984 – GE84, Geneva 2006 – GE06), radiodifuziune prin satelit (apendicele 30 al Regulamentului radiocomunicaţiilor al UIT), fix prin satelit (apendicele 30A şi 30B ale Regulamentului radiocomunicaţiilor al UIT),
- precum şi în rezoluţii, recomandări şi rapoarte cu aplicabilitate la nivel internaţional.
la nivel CEPT, în semnarea şi aplicarea diferitelor acorduri regionale la care România este parte:

- aranjamentul regional Wiesbaden 1995, revizuit la Constanţa în 2007 – Wi95revCO07,
- aranjamentul regional Maastricht 2002, revizuit la Constanţa în 2007 – Ma02revCO07,
- precum şi în decizii, recomandări şi rapoarte cu aplicabilitate la nivelul membrilor CEPT.

ANCOM cooperează îndeaproape cu autorităţile de reglementare din alte ţări cu competenţe în domeniul radiocomunicaţiilor. În acest sens, ANCOM participă la reuniuni bilaterale şi multilaterale de coordonare a utilizării frecvenţelor radio, preponderent în zonele de frontieră dar şi în afara acestora, în diferite servicii de radiocomunicaţii: mobil terestru, radiodifuziune sonoră şi televiziune, fix, pe căile de navigaţie interioară.

Această activitate se concretizează, printre altele, în semnarea şi aplicarea unor acorduri regionale la care România este parte:

Acordul HCM (2008) în serviciile mobil terestru şi fix,
Aranjamentul regional RAINWAT (Basel, 2000), în serviciul radiotelefonic pe căile de navigaţie interioară,
acorduri multilaterale sau bilaterale cu ţările vecine, în următoarele servicii de radiocomunicaţii: mobil terestru, fix, radiodifuziune sonoră şi televiziune.